revolver maps

joi, 2 decembrie 2010

Tezaurul de la Moscova - istorie si prezent

Prn prisma ultimelor mele postari , comparand conducatorii de ieri si de azi,capacitatea de a negocia pentru binele tarii tale, o sa reproduc cateva fragmente din stenograma discutiilor purtate in 1965 la Moscova de catre reprezentatii partii romane(Nicolae Ceausescu,Ion Gheorghe Maurer,Paul Niculescu-Mizil,Corneliu Manescu,Gheorghe Apostol,Alexandru Barladeanu,Manea Manescu) cu conducerea rusa despre intoarcerea Tezaurului romanesc acasa.

Introductiv in subiect cateva date:

La 4/17 august 1916, Romania intra in razboi de partea Antantei, primind asigurari, din partea aliatilor, ca va avea dreptul de a-si recastiga teritoriile aflate sub stapanire austro-ungara: Transilvania, Bucovina, Banatul (inclusiv cel sarbesc), ca va fi sprijinita (prin Rusia) cu munitie si materiale de razboi, ca actiunile armatei romane vor fi intarite de cele ale aliatilor prin ofensiva de la Salonic si cea de pe frontul austriac.

Gravele erori ale guvernului liberal condus de Ion I.C. Bratianu, coruptia si o armata nepregatita - situatie in care generalul Berthelot ii caracterizeaza pe romani ca "admirabil de dezorganizati" -, la care se adauga si neindeplinirea promisiunilor aliate vor aduce Romania intr-o situatie disperata.

In decembrie 1916, situatia era atat de tragica incat s-a pus problema evacuarii tezaurului Bancii Nationale in Rusia.

Existau alternative: transportul in Anglia, Suedia sau Norvegia, dar I.I.C.Bratianu a considerat ca ar fi fost interpretat ca un act de neincredere fata de marea putere de la rasarit, pe care o considera prietena si careia ii prevestea un viitor stralucit, desi germenii unei revolutii proletare erau de mult vizibili.

La 12 decembrie 1916, Consiliul de Ministri "gaseste ca este nevoie sa se puna in siguranta in Rusia tezaurul Bancii Nationale si aproba transportarea lui"; legea va fi votata si apoi promulgata la 24 decembrie.

In ziua de 12/25 decembrie, in urma asigurarilor verbale ale generalului A. Mossoloff, ministrul Rusiei, si in prezenta acestuia si a reprezentantilor Bancii Nationale, incepe incarcarea tezaurului in gara Iasi, operatiune incheiata pe 14/27 decembrie; sunt umplute 17 vagoane.

In final, se incheie un protocol, in 3 exemplare originale: unul pentru delegatul guvernului rus, unul pentru ministrul roman de finante, Victor Antonescu, si al treilea pentru delegatii Bancii Nationale.

La 21 decembrie 1916, tezaurul ajunge la Moscova.Dupa inventariere, care s-a terminat pe 4 februarie 1917, s-a incheiat un protocol definitiv, semnat pe 16 februarie 1917.In 1917 va fi trimis al doilea transport cu valori ale Bancii Nationale a Romaniei; un tren de 24 de vagoane, continand 188 casete in valoare totala de 1.594.336.721,09 lei, a fost trimis pe 27 iulie 1917 la Moscova

Dupa o perioada tulbure In aprilie 1922, Romania supune problema tezaurului Conferintei Economice de la Genua; conferinta va statornici ca "guvernul sovietic rus va restitui guvernului roman valorile depozitate la Moscova de numitul guvern roman".

Incepand din 1922, guvernatorii BNR si-au transmis unul altuia dosarul juridic al Tezaurului depozitat la Kremlin, o data cu datoria de onoare de a nu renunta niciodata la revendicari.

In 1936, odata cu reluarea relatiilor diplomatice, la insistentele lui Titulescu pe langa Litvinov, Rusia a restituit cateva valori culturale si ramasitele pamantesti ale lui Dimitrie Cantemir.

In 1956, rusii au restituit "Closca cu puii de aur", manuscrise, cateva picturi si colectia numismatica a Academiei Romane.

In 1965, dupa venirea la putere a lui Ceausescu, o delegatie de partid va face o vizita la Moscova, unde va expune delegatiei condusa de Brejnev, pe langa problema Conventiei Dunarii si a arhivei PCR aflata la Moscova, si cea a tezaurului roman.

Cand Alexandru Barladeanu a inceput sa vorbeasca de problema tezaurului, reactia sovietica a fost: "Tezaur?... Ce Tezaur?... Noi nu stim nimic despre acest Tezaur!" . Atunci, delegatia romana a dat la iveala un volum de scrieri ale lui Lenin, in care era publicata telegrama prin care la 26 ianuarie 1918 Lenin proclama confiscarea Tezaurului roman.

Deruta sovieticilor a fost totala; cand Barladeanu a adaugat ca Lenin a luat masura din cauza neintelegerilor cu Romania privind Basarabia, Kosighin l-a intrerupt enervat: "Basarabia, care Basarabia? Noi nu cunoastem acest termen!... Noi cunostem Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, cunostem poporul moldovenesc pe care il stimam si-l iubim, dar nu cunoastem cuvantul Basarabia". La care Barladeanu a replicat: " Poate ca asa este. Lenin, insa, folosea acest cavant".

Brejnev va suspenda sedinta, pentru documentare, dupa care a venit cu un raspuns, pe care l-a citit: ideea era ca romanii puneau in discutie o problema veche de 50 ani, care se referea la socoteli intre Rusia tarista si Romania regala. Acum insa discutiile se poarta intre doua state socialiste, cu relatii fratesti, tovarasesti, trecute prin durerile razboiului si care au gasit ca trebuie stinse toate neplacerile, educandu-si "popoarele in spiritul respectului reciproc, respect fata de prietenia noastra". "Neplacerile" de care amintea Brejnev erau de fapt intrebarea "ce-ati cautat la Stalingrad?"

Tov. Brejnev : Noi consideram ca aceasta problema trebuie sa fie inchisa si sa nu ne mai intoarcem la ea. Numai o asemenea rezolvare ar sluji increderii reciproce si prieteniei fratesti, deplinei intelegeri...

Tov. I. Gh. Maurer: Ridicand aceasta problema, sigur ne-am gandit sa rezolvam o problema juridica si o problema politica. Nici o secunda n-am pierdut din vedere ca problema pe care o ridicam are ca principal caracter un caracter politic; caracterul sau juridic este secundar in raport cu caracterul politic, dar foarte important.

V-am propus o solutie simpla: restituirea tezaurului. Aceasta solutie rezulta cu claritate din actele incheiate intre conducerea Regatului Romaniei si guvernul rus tarist din acea vreme, dar rezulta in egala masura si din angajamentele clare ale partii sovietice, care, printr-o hotarare a Consiliului Comisarilor Poporului, si-a asumat angajamentul de a pastra acest fond de aur, depus de Romania, si de a-l restitui poporului roman. Am socotit ca si Dv si noi vom fi de acord cu faptul ca in momentul de fata poporul roman este cel care exercita puterea politica in tara noastra si ca, deci, in conformitate cu aceste angajamente asumate de puterea sovietica prin hotararea Consiliului Comisarilor Poporului din 13/26 ianuarie 1918, tezaurul trebuie restituit poporului roman.

Tov. L.I. Brejnev: Este publicata in colectie?

Tov. I. Gh. Maurer: Da. De aceea, am propus aceasta solutie foarte importanta pentru ca ea rezulta din angajamentele foarte clare ale partii sovietice. Am ascultat cu foarte mare atentie expunerea de ieri a tov. Brejnev asupra acestui lucru. Am analizat cu atentie argumentele date, faptele citate, le-am cantarit pe toate, am analizat si solutia pe care Dv ati propus-o, de a inchide aceasta problema.

Trebuie sa va declaram ca punctul nostru de vedere nu este acesta. Am deschis problema, problema ramane deschisa. Sigur, nu o putem rezolva astazi; noi spunem dati inapoi, dv spuneti nu trebuie dat. Dar nu suntem de acord cu inchiderea problemei; nu ne-am inteles astazi, vom discuta maine si va trebui sa ne intelegem asupra acestui capitol, in conformitate cu angajamentele asumate, in conformitate cu dreptul si cu interesele ambelor parti.....

Tov. Nicolae Ceausescu: Eu vreau sa continui aceasta problema. Punctul de vedere al delegatiei noastre a fost expus clar de tovarasul Maurer. Sigur, tovarasi, nu este vorba numai de cantitatea aceasta de aur in monede sau lingouri si nici de valori. Este vorba, in primul rand, de o problema politica care arata in ce fel tarile socialiste stiu sa rezolve problemele care exista intre ele. Adica este vorba de ceea ce scriem in declaratiile noastre, ca relatiile dintre tarile socialiste trebuie sa fie pentru toate popoarele un model si un indemn in stimularea luptei lor. Din acest punct de vedere, aceasta problema este intr-adevar foarte importanta.

In Hotararea (Consiliului Comisarilor Poporului) din 1918 se spune asa: "Consiliul Comisarilor Poporului hotaraste:

Fondul de aur al Romaniei care se pastreaza la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia romana. Partea sovietica isi asuma raspunderea pentru pastrarea acestui fond si il va preda in mainile poporului roman."

Deci, aici nu este vorba numai de o intelegere intre doua guverne care au fost rasturnate de revolutie. Aici este vorba si de un angajament public al Puterii Sovietice......

Trebuie sa va spunem deschis ca nu putem impartasi considerentele expuse de tov. Brejnev. Aceste considerente nu sunt fundamentate nici din punct de vedere juridic si nici din alte puncte de vedere. Mai cu seama nu suntem de acord cu considerentele legate de acest tezaur, care n-au nici un fel de legatura cu el."

5 comentarii:

  1. Aici vorbeste tatal tau despre tezaur:

    http://inregistrari.antena3.ro/view-22_Aug-2010-Punctul_de_%C3%AEnt%C3%A2lnire_cu_Radu_Tudor-23.html

    Foarte interesanta postarea. Thanks Serghei.

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca nu s-a reusit recuperarea tezaurului inainte de '89, cand aveam o diplomatie performanta care a avut si cateva rezultate notabile si care lucra intr-adevar in interesul Romaniei, acum nu avem nici o sansa, in principal din doua motive: nu mai avem o diplomatie la fel de capabila si, cel mai grav, politicienii care se afla acum la carma tarii ( de fapt e valabil pentru toti cei care s-au perindat la putere dupa Revolutie) nu misca un deget daca nu le pica si lor cateva milioane de dolari. Il doare-n cot pe marinar si sleahta lui de tezaur(in cazul in care acesta mai exista)!... Si, oricum, e greu sa mai primesti ceva de la rusi, pentru ca ei, de fire, nu prea dau inapoi ce iau. Idea de a transfera tezaurul la Moscova a fost o greseala, mai ales daca au existat alte variante. Nu stiu daca Stalin si cei care i-au urmat la conducerea U.R.S.S dupa razboi nu au considerat tezaurul drept despagubiri pentru ca am luptat alaturi de Germania impotriva lor si atunci e pierdut definitiv, repet, in cazul in care mai exista!

    RăspundețiȘtergere
  3. cui ii pasa de tezaurul nostru?? nimanui din pacate! tara de doi bani!

    RăspundețiȘtergere
  4. Sergei,

    Daca vrei sa participi la restituirea Tezaurului, actiune care se va desfasura in primavara anului 2011 te rog suna-l pe avocatul Liviu Trandafirescu: 0722 - 77.33.54. El este cel care se ocupa de toata povestea recuperarii, impreuna cu alti fosti ambasadori romani, personalitati ale Romaniei.

    RăspundețiȘtergere
  5. Este greu, Serghei! Am putea an schimb sa incercam

    RăspundețiȘtergere